László Tünde Réka, tehnician nutriționist și terapeut Bowen
Hu Ro
mancambine.ro

Un corp sănătos este ca o casă de vacanță. Un corp bolnav este ca o temniță. (Francis Bacon 1561-1626)

Home » ne simțim bine » De ce să ne simțim bine?

Oct

14

De ce să ne simțim bine?

De ce să ne simțim bine?Noi nu moștenim bolile antecesorilor noștri. Ceea ce primim, este un bagaj genetic, care, de-alungul vieții, ne va predispune sau nu,  la anumite boli. Genele moștenite reprezintă doar posibilitatea, că vom dezvolta o anumită boală.  Însă, dacă vom urma aceleași obiceiuri alimentare și stil de viață, pe care le-am învățat de la ai noștri,  este foarte probabil ca posibilitatea, se va  transforma în certitudine.  Cartea îmi spune, că factorul genetic ne influențează starea de sănătate în proporție de 27%.

Din perspectiva bolilor, mai ales a celor cronice și degenerative,  corpul nostru este precum o armă...stă încărcată cu informații genetice, unele bune, altele mai puțin bune. Dacă se descarcă sau nu , depinde de mai mulți factori externi:   modul de viață, alimentație,  ambientul care ne înconjoară, educația,  nivelul  și durata stresului  la care suntem supuși  și,  într-o măsură mai mică, depinde și de sistemul medical ( doar 11% ).  Noi, cu cele moștenite, suntem arma, modul de viață, trăgaciul. 

Oare alimentația potrivită și mișcarea ar putea constitui siguranța pentru trăgaci?

Obiceiurile noastre alimentare se formează încă în copilărie, în familie. Ne obișnuim cu gusturile de acasă, încă de mici copii și oriunde mergem în lumea asta mare, după o vreme ne va fi dor de mâncarea mamei , de gusturile de acasă. Se întâmplă asta, nu doar pentru că mama gătește cel mai bine, dar și pentru că cele învățate în copilărie au rădăcinile cele mai adânci.

Acesta este unul dintre motivele pentru care schimbarea obiceiurilor alimentare nu este o sarcină tocmai ușoară.  A schimba ceva , care a funcționat într-un anumit mod o perioadă mai lungă, este unul dintre cele mai mari provocări. Dar, dacă privim lucrurile din alt punct de vedere și ne propunem să schimbăm sau să reparăm ceva , ce nu mai funcționează bine,  problema devine mai interesantă.

Pentru a adota ceva nou,  cred că nevoie în primul rând de curiozitate.  Eu, în problema alimentației, am devenit curioasă după ce am împlinit vârsta de 35 de ani. Nu aveam problemele kilogramelor în plus, nu m-a interesat niciodată o cură de slăbire. Problema mea era mai complicată de atât. La început erau doar  probleme mai mici de sănătate: ba urticarie, ba anemie, răceli frecvente, sinuzită, oboseală cronică, herpes, diaree, probleme de digestie, balonări , palpitații...  Spre norocul meu,  veneau doar pe rând,  nu  toate  deoodată.  Nu reprezentau o problemă majoră, puteam să îmi văd de treburile mele zilnice, dar erau deranjante. Atunci nu mă deranjau atât de mult,  încât să îmi dea de gândit. Întotdeauna a fost ceva mai important decât sănătatea mea. Apoi, de ce sunt făcute medicamentele...cu câte-un medicament se mai ameliorau simptomele, apoi venea altul...

Problema majoră s-a ivit după moartea mamei mele. Pe fondul unui stres emoțional puternic, problemele s-au agravat. Eu, care dormeam bine noaptea, nu mai puteam să dorm și au apărut atacurile de panică. Nu a ținut mult, au fost doar trei luni de coșmar. Cei care au experimentat așa ceva, știu despre ce e vorba.  Simți că nu mai ai aer, inima îți sare din piept, ai o gândire încețoșată și ți-e frică...că  vei muri. Dar nu mori. Trăiești...și te întrebi ce va urma.  Trăiești cu frica, că se va repeta și te întrebi când vine următorul episod.

Atacul de panică a fost ultimul strop în pahar.  La nici 35 de ani, cu un copil de crescut, m-am speriat.  Da, recunosc, teama că nu o mai văd pe fata mea crescând, m-a pus pe gânduri, la modul cel mai serios.  Am fost la medic. Mi-a spus că o să-mi treacă, că e normal ce mi se întâmplă. Mi-a dat niște vitamine , un calmant și acasă cu tine...

Ceva nu e bine.

Ce nu fac eu bine?   Ce pot eu să schimb?  Ce aș putea să fac eu , pentru mine,  să-mi fie mai bine?

După ce am început să caut răspunsuri, acestea nu au întârziat să apară.

De ce să ne simțim bine?Alimentația...asta pot să schimb. De mâncat, mâncăm în fiecare zi de obicei, din fericire majoritatea dintre noi, pregătim mâncarea acasă.  În marea majoritate a cazurilor depinde de mine ce mănânc, e alegerea mea. 

Mișcarea... asta pot să fac. Cu mișcarea e un pic mai complicat. Cum în marile orașe, distanțele sunt mari, multă lume se află în capcana mașinilor, autobuzelor, tramvaielor (care mai mult stau pe loc în ultimul timp, din cauza aglomerației) nu putem să facem mișcare, oricând dorim noi. E nevoie de o planificare conștientă.  Dar mă gândesc ce pot să fac, caut, îmi găsesc timp,  planific și pot s-o fac.

Pentru a putea schimba, în primul rând trebuie să cunoaștem care sunt nevoile reale ale corpului și sufletului nostru (nu merge unul fără altul...un corp puternic și sănătos presupune și  un suflet sănătos, dar asta nu e teritoriul meu).

Se numește conștientizare.  Nu mai vrei să fii purtat de valul obișnuinței,  vrei să îți trăiești viața în mod conștient și să te bucuri din plin de zilele, care ți-au fost date.

Pentru mine, conștient nu înseamnă neapărat controlat ...mai degrabă înseamnă să fac alegerile care mi se potrivesc, care îmi fac bine. De exemplu, dacă vine vorba de desert,  eu nu mai fac budinci pentru că știu că nu-mi fac bine și nu prea conțin nimic, care să-mi fie de folos. Dacă chiar musai să fie desert (căteodată e musai),  am să prefer prajitura cu mere sau cu vișine, făcută de mine, dacă am timp. Dacă nu, rămân cu merele , care de fapt, este cea mai bună alegere.  

Este important de știut, că ceea ce este bine pentru mine, nu e o regulă general  valabilă. Suntem diferiți.  Fiecare trebuie să-și caute binele propriu. Totuși, există anumite alimente, care prin faptul că nu conțin decât energie goală, fără  nutrienți valoroși, nu vor face bine nimănui. Nu pot să facă bine, pentru că pur și simplu nu sunt de folos, nici corpului și nici sufletului.

Nu e vorba de nici o restricție. De fapt, eu pot să mănânc tot ce poftesc.  Dar nu mai vreau să mănânc orice. Orice, include și mâncarea de cea mai slabă calitate. Orice se mănâncă acolo unde este foamete. La noi, provocarea e alta: să înveți să alegi din oferta exagerată.

Nu mai vreau să mănânc orice, pentru că știu ce îmi va face bine și ce nu. Și eu vreau să mă simt bine în pielea mea, vreau să mă bucur de viață. M-am săturat de micile neplăceri, m-au deranjat destul. Conștientizare înseamnă că știi ce vrei  și ce nu mai vrei.  Să cunoști ce te va face să te simți mai bine în pielea ta. Dacă chiar te deranjează kilogramele în plus , balonarea sau  problemele de digestie, dacă cauți, vei găsi soluția să scapi de ele. Dacă nu te deranjează,  nu vei căuta niciodată o cale de urmat să rezolvi problema. Poate doar așa, declarativ, de ochii lumii,  dar nu vei acționa.

A trăi în mod conștient, depinde doar de tine, nu de alții.

De ce să ne simțim bine?Nu schimbarea alimentației  în sine este cel mai dificil aspect. Oricum,  la început este mai greu să fii consecvent. Cel mai greu este, să găsești  motivația , scopul,  dorința, care se află în spatele acestei schimbări. De ce vreau să fiu sănătos? Care este motivul pentru care vreau , îmi doresc....? O motivație puternică, sigur te va ajuta să fii consecvent. Frica e o motivație falsă, vei avea nevoie de mai mult atât. Trebuie să fie un gând, care să se nască din intenții bune.

Dacă ai o motivație concretă , care te ghidează în acțiunile tale, vei face mai ușor alegerile corecte, bune și sănătoase. Faptul că, dimineața, nu mai mănânci pâine albă și pufoasă cu gem și lapte,  nu va mai constitui o problemă. Tu vei  știi, că o omletă moale cu o salată de verdețuri , roșii și semințe  și puțină pâine integrală sau neagră, cu un pahar mare de ceai cu lămâie,  îți va fi mai de folos și  îți va da puterea necesară până pe la ora 11, 12.

Dacă te vei simi bine în pielea ta, vei ajunge mai ușor, să-ți îndeplinești visul.  

Și nu îți vei plânge de milă că tu nu poți mânca nici asta, nici aia...ba poți. Poți să mănânci ce vrei tu.  Dar dacă vei știi, că o salată de fructe proaspete (fără frișcă și alte minuni colorate) îți va ușura digestia și te vei simți ca nouă după de o mănânci, după un timp , vei prefera fructele și nu savarina. Savarina o vei mânca doar odată  pe an.

Dacă vei știi și vei dori,  vei face alegerea care te va avantaja. 

Cam atât despre conștientizare deocamdată .  Oricum e nevoie de timp, până ce aceste alegeri conștiente vor deveni simple obiceiuri. Mie mi-a luat mai bine de un an să aplic ceea ce am învățat și tot mi-e dor de sărmăluțele lui mama, din varză murată. Cum ea nu mai este, le fac eu..din când în când și puțin altfel decât le făcea ea . Dar tot bune au rămas. Nu trebuie să ne uităm tradițiile și obiceiurile culinare de demult, plăcintele cu diverse umputuri sunt chiar bune și gustoase, doar că ajunge să le mâncăm foarte rar . În locul lor, e mai bine să mâncăm fructe și legume proaspete, pentru simplul motiv că stomacul nostru va fi mai fericit și  pentru că ne furnizează nutrienți de calitate mai bună,  de care avem atâta nevoie...

De ce să ne simțim bine?A mânca bine, sănătos, nu înseamnă să fii pedepsit tot timpul...înseamnă să știi să faci alegerile potrivite, care îți vor da o stare de bine.  Frustrarea e un sentiment puternic. Te va trage în jos.  Înainte să începi schimbarea (dacă nu ai făcut-o până acum), informează-te, citește, discută cu cei care au făcut-o deja  și citește din nou...pregătește-ți mintea și sufletul.  E nevoie de asta, dacă vrei să reușești. Bineînțeles doar dacă vrei Tu. Nu va putea să-ți impună nimeni.

Suntem prinși în capcana obiceiurilor noastre. Soluția este, nu să aruncăm tot ce a fost,  mai avem și obiceiuri alimentare bune (... trebuie să mă gândesc care ar putea fi acestea) ci să învățăm să facem alegeri care ne vor avantaja și să deschidem porțile pentru obiceiuri noi, mai sănătoase. Poate  mai scăpăm de unele neplăceri și boli și vom putea să creștem o generație mai sănătoasă și mai echilibrată.   

 

Vă doresc  zile bune și să ne vedem sănătoși 

Cu drag, László Tünde Réka, nutriționist