Persoanele care doresc o schimbare privind dieta lor,  de cele mai multe ori întâmpină dificultăți, într-un fel sau altul. Dificultățile sunt și mai mari, dacă persoana în cauză este înconjurată de persoane care au nevoi diferite.

Pe lângă faptul că, nu e deloc simplu să te debarasezi de multitudinea de alimente nesănătoase care apar la tot pasul, oriunde te-ai duce, trebuie să îi liniștești și pe cei care se îngrijorează pentru ”lipsurile” de care vei ”suferi”, dacă vei exclude anumite grupe de alimente din dieta zilnică.

1. Să începem cu îngrijorările privind dieta fără gluten.

Cei care consumă gluten, de regulă sunt îngrijorați pentru cei care nu mai pot sau nu mai vor să consume alimente care conțin gluten, spunând că vor avea carențe și vor fi lipsiți de nutrienți importanți. Aceste îngrijorări sunt și mai accentuate cînd vine vorba de copii mai mici.

De altfel, în țările occidentale, dacă este descoperită o persoană având boala celiacă, se recomandă testarea întregii familii, și de multe ori rezultatele ies pozitive la persoane care nu au simptome evidente.

Alimentația fără gluten nu creează nici o carență, mai mult, este o șansă reală pentru a beneficia de o alimentațe variată , de calitate, sănătoasă. Într-adevăr, pentru cei care cred nu există viață fără pâine, e o provocare, dar vă asigur, că neplăcerile cu organizarea și atenția investită suplimentar, vor fi recompensate cu o stare de bine, de care nu ați beneficiat înainte de dietă.

Pentru celiaci alimentația fără gluten este obligatorie, pentru ceilalți este o opțiune demnă de luat în considerare dacă suferă de tulburări digestive și/sau dureri de cap, greață, anxietate, diaree/constipație inexplicabile.

Alimentele cu gluten ( grâu, orz, secară, ovăz-conține avenină) nu conțin nimic dpdv al nutrenților, care nu se găsesc în alimentele fără gluten ( hrișcă, mei, orez, porumb, quinoa, amarant, manoic, cartof, leguminoase, etc.)

Nu spun că tot ce conține gluten ne face  rău (pentru celiaci e rău), însă spun că fără gluten sistemul nostru digestiv e mult mai liniștit și fericit. Dacă doriți să aflați mai multe despre grâul pe care îl consumăm astăzi și evoluția acestuia în ultimii 70 de ani, vă recomand careta lui Julien Venesson, Glutenul-cum ne intoxică grâul cultival în prezent.

În această carte găsiți rezultatul unor studii științifice, veți afla de când și cum au fost realizate încrucișările asupra grâului pentru a obține o plantă mai rezistentă, cum au apărut noi proteine, inexistente până la încrucișări și cum a ajuns grâul de azi mai greu de digerat și extrem de problematic.    

Ce am observat în practică:

Dieta fără gluten (în anumite situații e nevoie de renunțarea la lactate, temporar) aduce îmbunătățiri gastro-intestinale la toți. După cca 6 luni balonările dispar, refluxul/acidul dispare după 1 săptămână, crizele biliare se reduc semnificativ, simptomele intestinului iritabil se liniștesc, pielea începe să se curețe de coșuri.

La persoanele care suferă de anxietate, după adoptarea dietei fără gluten, combinată cu terapia Bowen, am observat o liniștire semnificativă la nivel mental si a psihic.

Cu dieta fără gluten și fără lactate se obțin rezultate remarcabile în restabilirea funcției tiroidiene în hipotiroidism și tiroidita Hashimoto. Exemplu: în interval de 3 luni, cu dieta fără gluten și lactate ATPO a scăzut de la 663 la 241 la o pacientă tânără, însărcinată.

Alt exemplul: în interval de 1 an nivelul  FT4 de 11,9 a urcat la 15,6 cu tratament cu Euthyrox de 0,125. Endocrinologul a recomandat Euthyrox de 0,25- doza care s-a dovedit prea mare. Dieta fără gluten s-a dovedit a fi o componentă extrem de importantă.

În materie de tiroidă recomand cărțile dr. Izabela Wentz: Farmacologia alimentară a tiroiditei Hashimoto.

În caz de suspiciune de boala celiacă, dieta fără gluten se începe DUPĂ diagnosticare, în caz contrar rezultate vor fi fals negative.

2. Îngrijorările legate de dieta fără lactoza/fără proteine(cazeină) din lapte de origine animală.

Probabil că acest tip de intoleranță este cel mai ușor de acceptat de anturaj. Mulți dintre noi am aflat deja că laptele de vacă este greu de digerat. Însă, dacă intoleranța este descoperită la un copil, anturajul devine îngrijorat. În prezent pe piață se găsesc o multitudine de preparate fără lactoză și fără cazeină (proteina din lapte), atât pentru copii cât și pentru adulți.  

În timp ce lactoza provoacă simptome clare, cum este balonarea și diareea, problema cazeinei (proteina din lapte) este mult mai greu de identificat. Simptomele pot varia: colici la bebelușii alăptați, copilul răcește foarte des, aproape tot timpul îi curge nasul, face otite des, eczeme, constipație, balonări, disconfort general,  la adolescenți coșuri foarte multe, intestin iritabil.  Observăm de asemenea fenomenul intestinului permeabil, care în timp poate duce chiar și până la boli autoimune.

Personal nu încurajez consumul de lapte și/sau lactate de origine animală. Dacă totuși gust din când în când lactate, mă rezum la unt de 82% grăsime, iaurt bio simplu și foarte rar brânză de capră sau de oaie. Foarte rar, înseamnă o dată pe lună.

Persoanele alergice la cazeină nu trebuie să consume deloc lapte sau lactate de origine animală.

Lactatele au gust plăcut, find considerate a fi ”comfort foods”, care dau o stare de bine. De asemenea se afirmă că asigură necesarul de calciu al organismului, ceea ce s-a dovedit a fi neadevărată. Dacă privim studiile științifice realizate în acest domeniu, vom vedea că în țările unde se consumă mult lapte și lactate, numărul femeilor care suferă de osteoporoză și fracturi de bazin este mult mai ridicat, decât în țările unde consumul de lactate este redus. În acest sens vă recomand cărțile dr. Colin Campbell și al dr. Michael Grieger.

Ce am observat în practică:

Dacă mama, care alăptează, renunță complet la lactate, colicile bebelușului se reduc considerabil.

La unii copii, preponderent de vârsta grădiniței, cazeina provoacă o sensibilitate exegarată la infecții respiratorii și otite.

La adolescenți renunțarea totală  la lactate(și reducerea consumului de zahăr) duce la reducerea coșurilor.

Funcțiile tiroidei se îmbunătățesc în mod considerabil doar după câteva luni dupa adoptarea dietei fără lactate și gluten. Intensitatea problemelor digestive și balonările se reduc semnificativ. De asemenea simptomele intestinului iritabil se reduc.

3. Îngrijorarea cea mai accentuată apare în cazul dietei fără carne.

Îngrijorările nu sunt total nefondate, dar situația nu este atât de gravă.

Carnea este un aliment concentrat, la îndemână, o sursă de proteine ușor de asimilat de organismul uman. Dacă renunțăm la acest aliment, trebuie să adoptăm o dietă bine planificată, ca să oferim organismului toți aminoacizii esențiali, de care are nevoie și pe care u poate să le producă singur.

Înainte să fiu bănuită că militez pentru consumul de carne, vă spun că nu sunt pentru consumul cărnii de vită și cărnii de porc. Cu consumul cărnii de vită am o problemă morală. Nu reușesc să diger frica care se vede în ochii unei vite sau unui vițel, care știe că va fi măcelărit. Dacă o dată ai văzut așa ceva, nu vei uita niciodată. Carnea de porc nu îmi place în mod deosebit, e plină cu grăsimi saturate, e problematică pentru organismul uman.

În anumite boli, cum ar fi de exemplu: bolile de rinichi sau cancer de colon, cancer de sân, consumul cărnii de vită/porc este de-a dreptul interzis.

În privința aportului de proteine din surse animale, mă limitez la curcan, pui ”fericit” (dacă există așa ceva), pește și ouă. Dacă nu suferim de alergie la proteina de ou de găină, oul este o sursă excelentă de proteine.

Nevoia de proteină al organismului uman este de cca 1g/kg corp, zilnic. Există păreri potrivit căruia necesarul zilnic ar fi chiar sub 1 g/kg corp.

Exemplu: un ou de cca 60 g, conține cca 7 g de proteine, iar 100 g de piept de pui conține 23 de g de proteine. Toate alimentele conțin proteine în proporții diferite,  în forme mai mult sau mai puțin ușor de asimilat pentru om.

Cel mai eficient se asimilează proteina din ou, și...carnea de vită. Leguminoasele (năut, linte, fasole, soia-tofu) și semințele(cânepă, dovleac, migdale, nuci, etc.), brocoli, orezul, cartofii dulci, etc., sunt o sursă sănătoasă de proteine.

Ce am observat în practică:

După cca. 1 an de la adoptarea dietei vegetariene, apar semnele lipsei de fier și vitamina B12. De asemenea nivelul de proteine serice totale scade sub nivelul minim. Nu toți cei care adopta această dietă vor avea aceste simptome. Cei care asimilează foarte bine nutrienții, respectiv au o floră bacteriană echilibrată, probabil nu vor avea aceste carențe. De menționat că asemenea persoane se găsesc extrem de rar în zilele noastre.

Cei care adoptă un regim vegetarian nu pot aborda acestă dietă  într-un mod simplist,  gen ”corn cu sana”. Dacă nu își planifică dieta în mod conștient, pe termen mediu și lung, se vor confrunta cu noi probleme de sănătate.

Mai sunt și alte diete ”free from” (soia, nucifere, hrișcă, etc.) însă azi mă opresc la aceste trei, fiind cele mai frecvent întâlnite.

Vă doresc în continuare vară frumoasă,

Cu drag,

László Tünde Réka,

Nutriționist și terapeut Bowen