László Tünde Réka, tehnician nutriționist și terapeut Bowen
Hu Ro
mancambine.ro

Un corp sănătos este ca o casă de vacanță. Un corp bolnav este ca o temniță. (Francis Bacon 1561-1626)

Home » mâncăm bine » Ar putea fi bucătăria ardelenească mai sănătoasă?

Ian

17

Ar putea fi bucătăria ardelenească mai sănătoasă?

Ar putea fi bucătăria ardelenească mai sănătoasă?Mă preocupă de ceva vreme,  cum am putea să avem o bucătărie ardelenească mai sănătoasă, pentru că alimentația  sănătoasă nu este un privilegiu doar pentru unii. Regimurile alimentare , care exclud în totalitate anumite grupuri de alimente nu pot fi ținute pe termen lung și nu sunt potrivite pentru toți. De altfel nici nu îmi place termenul de “regim”, alimentația “echilibrată și simplă” e mult mai potrivită.  Toți ar trebui să ne bucurăm de beneficiile unei astfel de alimentații.

 

Bucătăria noastră ar putea fi unele dintre cele mai sănătoase, dacă:

           Nu am mai amesteca făină și ceva lactate în aproape orice mâncare gătită.

           Nu am mai fierbe și  carne în supe/ciorbe.

           Am folosi mai multe condimente verzi.

           Am înlocui pâinea albă cu pâinea graham sau cu semințe.

           Am reduce considerabil consumul de carne și lactate.

           Am scăpa de obiceiul de a ronțăi tot timpul ceva (biscuți, covrigei, sticksuri, etc).

           Dulciurile și alcoolul am adăuga  în meniu doar cu ocazia sărbătorilor.

           Am consuma mai multe legume și în stare crudă.

           Am consuma mult mai puține alimente procesate și conservate.

           Am bea doar apă de izvor.

           Am pregăti mâncare simplă, folosind multe produse locale.

           Am mesteca mâncarea foarte bine.

Ar putea fi bucătăria ardelenească mai sănătoasă?Bucătăria ardelenească e bucătăria supelor și a ciorbelor. Oriunde călătoresc, după o vreme mi-e tare dor de o supă bună, făcută acasă.

Cu ocazia consultațiilor îmi întreb pacenții ce fel de stil de viață au, ce, cât și când mănâncă. În general răspunsurile sunt asemănătoare: mâncăm bine, de toate, în fiecare zi carne, dimineața nu prea, poate o cafea, la amiază mâncăm ceva, de obicei seara mâncăm bine.  Mulți așa trăiesc o viață întreagă și cu timpul ajung să sufere de boli cronice, unii chiar boli foarte grave.

E important de reținut că mâncatul este cea mai frecventă activitate după respirație. Mâncăm de mai multe ori pe zi, de cel puțin o mie de ori pe an. Gândiți-vă, dacă am face asta mai cumpătat și în mod mai conștient ce diferență enormă ar putea constitui pentru sănătate pe termen lung.

O alimentație moderată și echilibrată, 15-20% de origine animală și restul de 80-85% de origine vegetală, asigură o digestie ușoară și optimă. O digestie bună înseamnă asimilare maximă a nutrienților, iar asimilarea corespunzătoare asigură vitamine și microelemente necesare pentru funcționarea sistemului limfatic și al imunițății. Iar dacă cele două sisteme funcționează bine, practic suntem feriți de probleme de sănătate.

Un corp tânăr face față cu ușurință abuzurilor alimentare, însă pe termen lung, orice abuz va duce la o risipă de enzime. Enzimele sunt niște molecule proteice, cu rol de catalizator al proceselor biologice în organismul viu. Cu ajutorul enzimelor are loc procesul de digestie, absorbție, detoxifiere, eliminarea deșeurilor la nivel celular, etc.  În cazul în care, o parte al corpului nostru are nevoie de o cantitate mai mare de enzime, într-un alt loc va exista un deficit.

De exemplu, dacă consumăm alcool sau mâncare grasă în cantități mai mari, ficatul nostru va consuma multe enzime în vederea descompunerii și a detoxifierii și va exista un deficit de enzime digestive, care se va manifesta subformă de balonare, greață, stare de rău general, poate diaree.  Dacă am trecut peste o intervenție chirurgicală, corpul își va direcționa energia și va consuma mai multe enzime în vederea vindecării rănii și nu va putea să producă suficiente enzime digestive. Astfel pur și simplu în perioada de după operație, nu vom simți foamea.

Ar putea fi bucătăria ardelenească mai sănătoasă?E foarte important să economisim enzimele de care dispunem, aceste mici scântei de viață, și să nu supraîncărcăm organismul. Stresul excesiv, alcoolul, mâncarea multă și nesănătoasă, aerul poluat, lipsa de somn, forțează organismul să consume mult prea multe enzime.

Rezervele noastre de enzime nu sunt infinite. Dr. Hiromi Shinya, medic gastroenterolog  japonez  susține că avem o rezervă de enzime-sursă sau enzime-prototip, care odată epuizată înseamnă incapacitate de însănătoșire și sfârșitul vieții.

Merită de luat în seamă varianta unei alimentații echilibrate, simple și moderate, nu neapărat să trăim 120 de ani, ci ca să ne bucurăm de sănătate. Din practica mea observ că majoritatea sunt preocupați de alimentația sănătoasă doar când au ajuns într-o fază în care ar încerca orice pentru a scăpa de boală.

E mai simplu să previi, decât să tratezi.

 

Vă doresc un An nou minunat,

Fie ca noul să aducă schimbări în bine.

Cu drag, László Tünde Réka,

Nutriționist și terapeut Bowen