În cursul acestui an, am evaluat obiceiurile alimentare ale copiilor și adulților. Au fost întocmite în total 377 de chestionare, dintre care 123 au fost destinați copiilor, iar 254 adulților. În cele ce urmează am să prezint rezultatele obținute.

Evaluarea este parte a lucrării mele de disertație, pe care am susținut-o cu succes în luna iunie, 2018, în cadrul programului de master  Gastronomie, nutriție și dietetică alimentară al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de Științe și Tehnologie Alimentară, Cluj Napoca. Profesorii coordonatori au fost: Conf.dr. Păucean Adriana și SL dr. Laura Stan. La evaluarea datelor a contribuit de asemenea și prietena mea, sociolog Fazakas Annamária.  Mulțumesc și pe acestă cale pentru efortul depus.  

Marea majoritate a respondenților locuiesc în Transilvania (în zona Clujului și Odorheiu Secuiesc), 48% fiind de etnie maghiară, iar 49,6% de etnie română.  88% dintre participanți sunt femei, iar restul de 12% sunt bărbați.  Vârsta medie a copiilor evaluate este de 7,5 ani, iar marea majoritate al respondenților adulți au între 18 și 50 ani. 5,1% au peste 51 de ani. Chestionarele au fost completate  online sau a fost înmânat respondenților în forma tipărită.

Ce am aflat?

Scopul principal al lucrării a fost evaluarea neofobiei alimentare în rândul copiilor și al adulților.

Neofobia alimentară este frica de alimente noi, necunoscute. În cazul copiilor mai mici (sub 1o ani), fenomenul este mai răspândit , dar nu este necunoscut nici în rândul adulților. Conform rezultatelor evaluării, din cei 123 de copii evaluați, 27 suferă de neofobie alimentară, în timp ce din cei 254 adulți evaluați doar 5 au avut un comportament tipic pentru neofobi.

Care este diferența dintre neofobia alimentară și așa-numitele mofturi?

În timp ce mofturile se caracterizează printr-un comportament alimentar imprevizibil, haotic, cu caracter temporar, neofobia  se manifestă printr-un refuz constant de a gusta alimentele noi, necunoscute. Motivul refuzului este frica de alimentul nou, necunoscut. 

Neofobia alimentară nu este o boală, ci mai degrabă o trăsătură individuală ale unor persoane, trăsătură care, printr-o abordare corespunzătoare poate fi corectată, mai ales în cazul copiilor, la vârste mici.

Pe lângă studiul neofobiei, prin chestionarul lansat am dorit să aflăm și alte răspunsuri referitoare la obiceiurile alimentare ale respondenților.

1. Cât de mofturoși suntem?

Conform rezultatelor evalării, 58,5% dintre copii sunt mofturoși, dar spre surprinderea mea, nici adulții nu se lasă mai prejos. Din cei 254 adulți, 52,8% s-au declarat mofturoși când vine vorba de alimentație.  Chestionarele nu cuprind întrebări referitoare la alergii sau intoleranțe alimentare.

2.Care sunt alimentele preferate, de suflet?

Copiii preferă în primul rând combinația cartofi cu carne (32 din 123), fiind urmate de paste cu diferite sosuri(26) și supa de pui (24).  În rândul adulților alimentele cele mai populare sunt pastele( 33 din 254), urmând diferitele supe/ciorbe(25) și mâncărurile cu cartofi.

De fapt aceste alimente sunt cele mai frecvent consumate, cele mai cunoscute de către populația din regiunea noastră ceea ce ne indică faptul că alimentația nu este destul de variată, nefiind echilibrată.

3.Care sunt alimentele care nu ne plac?

Conform rezultatelor evaluării, copiilor nu le place spanacul, brocoli și în general  legumele, apoi în lista alimentelor refuzate urmează carnea  și preparatele din carne. Dintre diferitele tipuri de carne, carnea de pui este consumată cel mai des în rândul copiilor, probabil din cauza frăgezimii acestuia, copiii deseori refuzând carnea care trebuie mestecat mai mult.

Adulții au rețineri în primul rând față de fructele de mare (27 de peroane din 254), urmând carnea și preparatele din carne: carnea de miel, carnea de oaie,  burta de vită, ficatul și în general măruntaiele, precum și piftia.

În legătură cu consumul de legume, menționez că cel mai probabil, nici noi, adulții nu consumăm suficiente legume, astfel că obișnuirea copilului cu consumul de legume devine o sarcină extrem de grea.  Părinții știu că ar fi bine pentru copiii lor, ca aceștia să consume cât mai multe legume, dar din lipsa unui exemplu credibil, nu prea reușesc să ”vândă” marfa copilului. Copilul are nevoie de un exemplu pe care să îl urmeze și să își formeze obiceiurile sănătoase în mod natural, fără negocieri de genul  ”dacă nu mănânci morcovul nu-ți iau înghețată”. 

4.Care sunt motivele senzoriale care influențează preferința?

În rândul copiilor, gustul și aspectul vizual al mâncării este cel mai important, în timp ce adulții au declarat că în primul rând gustul și mirosul alimentului îi influențează când aleg un preparat sau altul.

5.Care sunt emoțiile generate de consumul alimentului preferat?

Cei 123 de părinți, care au răspuns cu privire la obiceiurile alimentare ale copiilor, au declarat că copiii lor simt plăcere, bucurie respectiv fericire când consumă alimente preferate.

În schimb, adulții au identificat ca primele trei, cele mai importante sentimente ca fiind: plăcerea, bucuria și confortul.  Se pare că atunci când vine vorba de copiii noștri, fericirea e mai importantă,  însă ca adulți punem la un loc mai de preț confortul.

6.Ce metode utilizăm în vederea acceptării alimentului-problemă?

Când vine vorba de copii, suntem dispuși să implementăm mai multe feluri de ”strategii”, cum ar fi: puterea exemplului, discuții, expunere repetată sau creșterea încrederii prin jocuri, etc.,  însă când au fost întrebați adulții, despre metodele aplicate în vederea acceptării alimentului, majoritatea pur și simplu evită acel aliment.  În ochii copiilor noștri am putea avea o problemă de credibilitate...

7.Există vreo legătură între mofturi și nivelul de educație?

Din răspunsurile primite am aflat că, cu cât respondenții au un nivel de educție mai înalt, cu atât sunt mai dispuși să guste alimente noi, necunoscute. Cei mai mulți mofturoși sunt printre cei care au terminat doar școala generală, respectiv școli profesionale.

Educația are un rol foarte important în privința formării unor obiceiuri alimentare sănătoase.

8.V-ați adresat unui specialist cu privire la problema Dvs. sau al copilului Dvs., cu privire la alimentație?

La această întrebare,  doar 2,8% dintre adulți au răspuns cu  ”DA”, însă în privința copiilor, acest procent aproape s-a dublat: 4,1% dintre părinți au cerut ajutorul unui specialist în nutriție cu privire la problema de alimentație a copiilor lor.

Când vine vorba de alimentație, în momentul de față avem la dispoziție numeroase  surse de informare și am putea crede că tema este arhidezbătută și cu toții știm cum să ne alimentăm în mod corect.

Însă, văzând rezultatele evaluării, pot să afirm fără dubiu, că este loc de mai bine. În prezent majoritatea au o alimentație nu foarte variată, lipsită de legume și în general de crudități.

Ar fi mare nevoie ca în școli, dar și prin cursuri destinate adulților, să se discute în mod regulat despre alimentația echilibrată, sănătoasă dar și despre relația dintre alimentație și prevenirea unor boli. Ideal ar fi ca procesul  de învățare să cuprindă și o parte practică.

Ce este benefic sănătății noastre, cum să combinăm alimentele, ce înseamnă un produs bio, cum să gătim sănătos dar și gustos, cu ce am putea înlocui unele ingrediente pentru a obține un preparat mai sănătos – sunt doar câteva dintre intrebările la care ar merita să căutăm răspunsuri.

Mulți știu deja ce înseamnă o alimentație variată și echilibrată, însă mulți nu știu sau știu în mod eronat. În zilele noastre apar numeroase tipuri de diete, care se recomandă a fi adevărate ”minuni”, astfel dezorientând și mai mult oamenii.

Îmi aduc aminte, că într-o zi am povestit acasă despre experiențele mele cu copiii, la școală. Auzind și fiica mea, mi-a zis: ”Mama, tu îi inveți degeaba pe copii, ei mănâncă oricum ce li se dă acasă”.

Are dreptate. Foarte multe depind de noi, adulții. Obiceiurile alimentare ale copiilor depind în primul rând de obiceiurile alimentare ale familiei din care provin, mai ales la vârste fragede.

Cu drag,

László Tünde Réka, nutriționist